Suprafata: 4556 ha
Intravilan: 407 ha
Extravilan: 4149 ha
Populatie: 2401
Gospodarii: 1012
Nr. locuinte: 1012
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Numele localitatilor aflate in administratie: Cotoroaia, Cîrlomăneşti, Cerţeşti
Asezarea geografica:
Localitatea se află situată pe DJ 240A, la 115 km distanţă de Municipiul Galaţi
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Cultivarea cerealelor
Creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei
Cultivarea cerealelor
Creşterea animalelor în gospodăriile populaţiei
Activitati economice principale:
Comerţ
Prese ulei
Morărit
Învăţământ
Sănătate
Instituţii publice
Prese ulei
Morărit
Învăţământ
Sănătate
Instituţii publice
Obiective turistice:
Biserica de lemn " Adormirea Maicii Domnului"
Asectul relativ monoton al reliefului din sudul judeţului este contrazis de alura mioritică din zona Certeştilor, după cum şi aglomerările din sud în jurul reşedinţei de judeţ contrastează cu peisajul de aici de la deal, rămas încă idilic, aproape ca în copilăria omenirii.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită în 1776 şi este situată în cimitirul satului Certeşti . Este o biserică mică, din lemn, monocelulară, pe tip de plan bazilical, acoperită cu şindrilă şi lipsită de turla. Ea vorbeşte despre relaţia dintotdeauna senină şi destinsă dintre paşnicii locuitori ai acestor dealuri şi o divinitate prietenoasă şi protectoare. Este o biserică mică, monocelulara, pe tip de plan bazilical şi lipsită de turla. La ora actuală este singura biserică de lemn funcţională din judeţul Galaţi, fiind declarată monument istoric.
Mănăstirea Cârlomăneşti
La 40 km nord-est de Municipiul Tecuci şi la 33 km de oraşul Bârlad, spre sud, se află localitatea Cârlomăneşti, cu o populaţie de peste 200 de familii. Lângă aceasta localitate, pe o vale împădurită până prin anii 60 cu stejar se afla ruinele unei biserici în jurul căreia se găsesc rămăşitele dintr-un cimitir. Localnicii ştiu că acolo a fost mănăstire. Zona este plină de vestigii şi consemnări istorice. La 3,5 Km vest de Cârlomăneşti se află localitatea Gârbovăţ, al cărei nume este legat de Roman Gârbovat, sfetnic din Ţara de Jos care în 1471, descoperit într-un complot împotriva lui Ştefan, va fugi în Ţara Românească pentru a scăpa cu viaţă. Pe raza acestei localităţi, cu ocazia diferitelor săpături s-au găsit case şi obiecte din epoca bronzului.
Asectul relativ monoton al reliefului din sudul judeţului este contrazis de alura mioritică din zona Certeştilor, după cum şi aglomerările din sud în jurul reşedinţei de judeţ contrastează cu peisajul de aici de la deal, rămas încă idilic, aproape ca în copilăria omenirii.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită în 1776 şi este situată în cimitirul satului Certeşti . Este o biserică mică, din lemn, monocelulară, pe tip de plan bazilical, acoperită cu şindrilă şi lipsită de turla. Ea vorbeşte despre relaţia dintotdeauna senină şi destinsă dintre paşnicii locuitori ai acestor dealuri şi o divinitate prietenoasă şi protectoare. Este o biserică mică, monocelulara, pe tip de plan bazilical şi lipsită de turla. La ora actuală este singura biserică de lemn funcţională din judeţul Galaţi, fiind declarată monument istoric.
Mănăstirea Cârlomăneşti
La 40 km nord-est de Municipiul Tecuci şi la 33 km de oraşul Bârlad, spre sud, se află localitatea Cârlomăneşti, cu o populaţie de peste 200 de familii. Lângă aceasta localitate, pe o vale împădurită până prin anii 60 cu stejar se afla ruinele unei biserici în jurul căreia se găsesc rămăşitele dintr-un cimitir. Localnicii ştiu că acolo a fost mănăstire. Zona este plină de vestigii şi consemnări istorice. La 3,5 Km vest de Cârlomăneşti se află localitatea Gârbovăţ, al cărei nume este legat de Roman Gârbovat, sfetnic din Ţara de Jos care în 1471, descoperit într-un complot împotriva lui Ştefan, va fugi în Ţara Românească pentru a scăpa cu viaţă. Pe raza acestei localităţi, cu ocazia diferitelor săpături s-au găsit case şi obiecte din epoca bronzului.
Evenimente locale:
Colindatul copiilor
Practicile tradiţionale ale sărbătorilor de iarnă moştenite din cele mai vechi timpuri se desfăşoară şi în prezent în forme deosebit de variate, implicind participarea întregii colectivităţi, inclusiv a copiilor. Crăciunul concentrează o seamă de ritualuri şi obiceiuri între care se remarcă, în toată frumuseţea şi prospeţimea sa, colindatul copiilor.
Sorcova şi Semănatul
În dimineaţa Anului Nou, copiii obişnuiesc să meargă cu Sorcova şi cu Semănatul.
Obiceiul este practicat de copii de la 3-4 ani până la 12-13 ani. Adesea copiii merg câte doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.
Pluguşorul
Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Pluguşorul cum i se spune în popor, este un străvechi obicei agrar prin excelenţa, care se practică în ziua de Anul Nou, ceată de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbaţi însuraţi de curând, pleacă din casă în casă să ureze cu Pluguşorul sau să "hăiască". Cu Pluguşorul urează şi copii din comună, până la lăsarea serii.
Serbările şcolare
Sub îndrumarea cadrelor didactice din comuna, cu ocazia zilei de 8 Martie, 1 Iunie, de Crăciun, la sfârşitul anului şcolar şi cu alte ocazii speciale se organizează serbări artistice cu elevii din comună. Copiii sunt organizaţi în ansambluri de dans, cercuri literare, coruri muzicale şi prezintă în faţa părinţilor şi a membrilor comunităţii un program artistic variat, plin de vitalitate şi prospeţime, spre încântarea participanţilor.
Practicile tradiţionale ale sărbătorilor de iarnă moştenite din cele mai vechi timpuri se desfăşoară şi în prezent în forme deosebit de variate, implicind participarea întregii colectivităţi, inclusiv a copiilor. Crăciunul concentrează o seamă de ritualuri şi obiceiuri între care se remarcă, în toată frumuseţea şi prospeţimea sa, colindatul copiilor.
Sorcova şi Semănatul
În dimineaţa Anului Nou, copiii obişnuiesc să meargă cu Sorcova şi cu Semănatul.
Obiceiul este practicat de copii de la 3-4 ani până la 12-13 ani. Adesea copiii merg câte doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.
Pluguşorul
Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Pluguşorul cum i se spune în popor, este un străvechi obicei agrar prin excelenţa, care se practică în ziua de Anul Nou, ceată de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbaţi însuraţi de curând, pleacă din casă în casă să ureze cu Pluguşorul sau să "hăiască". Cu Pluguşorul urează şi copii din comună, până la lăsarea serii.
Serbările şcolare
Sub îndrumarea cadrelor didactice din comuna, cu ocazia zilei de 8 Martie, 1 Iunie, de Crăciun, la sfârşitul anului şcolar şi cu alte ocazii speciale se organizează serbări artistice cu elevii din comună. Copiii sunt organizaţi în ansambluri de dans, cercuri literare, coruri muzicale şi prezintă în faţa părinţilor şi a membrilor comunităţii un program artistic variat, plin de vitalitate şi prospeţime, spre încântarea participanţilor.
Facilitati oferite investitorilor:
Există alimentare cu apă
Energie electrică
Telefonie fixă şi mobilă (Orange, Connex), acoperire digitală
Cablu TV
Drum judeţean asfaltat
Energie electrică
Telefonie fixă şi mobilă (Orange, Connex), acoperire digitală
Cablu TV
Drum judeţean asfaltat
Proiecte de investitii:
Se execută investiţia în cadrul proiectului integrat Măsura 322 "Prima înfiinţare reţea de apă uzată (staţie de canalizare şi epurare), modernizare drumuri comunale"
Se execută constucţia "Şcoală cu 4 săli de clasă sat Cîrlomăneşti"
Reabilitare drumuri comunale
Construcţie grădiniţă sat Cerţeşti
Se execută constucţia "Şcoală cu 4 săli de clasă sat Cîrlomăneşti"
Reabilitare drumuri comunale
Construcţie grădiniţă sat Cerţeşti
